Jocurile copilariei

Dar într-o zi Radu se îmbolnăvește, iar cei doi frați pun la cale un spectacol de teatru de păpuși. Reprezentația are efectul scontat, întrucât aceasta îl înveselește pe băiatul care-i privea din pat. Dar vai! Un moment neprevăzut în scenariu strică buna derulare a piesei. Astfel, Paula și Petru rămân fără una dintre păpușile lor, iar Radu refuză să le-o înapoieze inainte de finalul săptămânii. Sâmbătă dimineața îi găsim pe Paula și Petru pregătiți să își recupereze păpușa. Dar de data aceasta ei au parte de o surpriză pusă la cale de Radu, cel care la rându-i pare să îndrăgească păpușile.
Într-o lume a copilăriei asaltată de tehnologie, cartea Sonjei Danowski, „Jocurile Copilariei”, este o apariție deloc întâmplătoare. Povestea ilustrează în mod subtil două moduri de a percepe și de a trăi jocul copilăriei. O dată, avându-i ca exponenți pe cei doi frați, pasionați de jocul cu păpușile. Pe de altă parte, prezentându-l pe Radu, prins în mrejele noului. Dar mai cu seamă, „Jocurile Copilăriei” este o poveste despre câștigul simplității asupra tehnologiei, asupra zgomotului, asupra complicatului. Cartea Sonjei Danowski abundă în ilustrații de o mare finețe a detaliului, iar stilul realist al fiecărei picturi asigură cititorului un contact nemijlocit cu lumea textului.